Legile vietii

"atunci cind ai nevoie sa descui o usa, cu miinile ocupate de zece pungi mari si grele... cheia se va afla in buzunarul opus miinii pe care cu greu ti-ai eliberat-o".

( Legea Degeabasuni)

"singura data cind poarta se inchide singura e atunci cind ai lasat  cheile pe dinauntru ".

( Legea Futuipastelemasiidecheie )

"cind ai miinile pline de unsoare incepe sa te gidile nasul ".

(Legea  Nasuvreauntura )

" cind ti se pare ca totul merge foarte bine... e pentru ca ai trecut  cu vederea ceva important.... ".

( Legea imitragpalme)

" daca reusesti sa-ti pastrezi calmul cind toti din jurul tau sint  disperati... e pentru ca nu ai priceput pe deplin gravitatea problemei  ".

( Legea incanapicatmoneda )

" problemele nu se creeaza, nici nu se rezolva, ele doar se  transforma!".

( legea astanueviata)

"vei ajunge fugind la telefon exact cit sa mai auzi cum cineva inchide  receptorul ".

( Legea ghicicineafost )

" mereu sint doua filme bune pe doua programe diferite la  televizor....dar mereu la aceasi ora".

( Legea isibatjocdenoi )

" Probabilitatea de a te pata in timpul mesei creste direct  proportional cu necesitatea de a-ti pastra haina curata!

(Legea numaiflescai)

" orice corp omenesc scufundat intr-o vana facind  o baie relaxanta cu  spuma face sa sune telefonul! ".

(legea cinedracusunaloraasta)

" orice corp omenesc asezat pe WC face sa sune soneria de la  intrare!".

(Legea nicisamacacinlinistenupot)

"viteza vintului creste direct proportional cu pretul coafurii recent  facute!".

(Legea chelulnuseagita)

"daca, dupa multi ani, te decizi si arunci ceva ce nu ai folosit  demult.... Nu vor trece nici! trei zile si vei avea absoluta si urgenta  nevoie exact de acel obiect! ".

(legea samibagpiciorul)

" Mereu cind ajungi punctual nu va fi nimeni sa te vada, dar cind  intirzii doar 5 minute... vor fi toti deja prezenti ... si toti se vor uita la ceas si vor clatina din cap!

(Legea namaripilapicioare)

Mu lua asa de "în serios" viata, până la urmä oricum nu scapi viu din ea!

 

 

Criza financiara

A fost odata ca niciodata un biet lustragiu care isi castiga existenta, da, ati ghicit, lustruind pantofii domnilor care intrau si ieseau dintr-o cladire impozanta din centru. Niciodata nu stiuse exact ce cladire este aceea in fata careia lucra de ani de zile, poate ere o banca, poate era o bursa, poate vreun minister important insa domnii bine imbracati care intrau acolo opreau adeseori la el pentru a-si lustrui pantofii.

 Lustragiul nostru era priceput in ceea ce facea, folosea numai crema de pantofi de cea mai buna calitate si era vesel si optimist. Intr-un cuvant era multumit cu munca lui iar clientii lui la fel asteptandu-si rabdatori randul la lustruit.

 Intr-o zi insa s-a oprit la el un client nou, mai deosebit de ceilalti  care l-a intrebat prietenos:

 "Ce faci aici? Ce-i cu tine asa de vesel? Nu ti-a spus nimeni de criza financiara?"
 Ce-i drept nu-i spusese nimeni, nici unul dintre domnii aceia bine imbracati care intrau in banca sau ce-o fi fost acolo, probabil toti la curent cu criza.
 "Poate nu le pasa de tine sau poate n-au avut suflet sa iti spuna insa criza financiara e pe drum si ne va afecta absolut pe toti, nu va scapa nimeni, nici macar tu un biet lustragiu. Asa ca daca ai un dram de minte iti iei masuri din timp, ca sa nu fi luat pe nepregatite. Aceasta e meseria mea, sunt expert, stiu ce vorbesc."

 Dupa plecarea domnului binevoitor lustragiul nostru ramase pe ganduri. Poate ca intradevar nici unul dintre clientii lui nu il considerase demn sa il puna la curent cu criza financiara. Noroc cu domnul cel prietenos care ii voia binele.

 Asa ca lustragiul a inceput sa ia masuri incat sa nu fie luat pe nepregatite de criza financiara. Pentru inceput folosea mai putina crema de pantofi si mai de proasta calitate. Apoi a inceput sa aloce mai putin timp fiecarui client, dupa cum se spune time is money . A inceput sa socializeze mai putin cu acestia, criza e criza, nu mai e timp de smalltalk .

 Preocupat de criza financiara devenise ingandurat, tacut si isi facea treaba de mantuiala. Asa ca incetul cu incetul clientii care fideli carora le placeau veselia si calitatea muncii lustragiului au inceput sa se rareasca.
Iar lustragiul nostru cu fiecare client pierdut era multumit intr-un fel ciudat ca domnul cel binevoitor a avut dreptate.

 "Ce m-as fi facut daca expertul nu m-ar fi prevenit la timp? Acum as fi fost probabil luat pe nepregatite de criza financiara."

Cum invata un copil

Zice ca ardeleanul coboara pe Feleac spre Cluj cu caruta cu nevasta si copilul. Ajungand in dreptul Teatrului, copilul intreaba:

  - Tata, da' casa aiasta mare cu doi catei pe ea ce-a fi? 

 - Nu stiu, dragu' tatii.

Apoi, in Piata Unirii:

- Tata, da' omu aiesta de hier pe cal, cine-o fi?

- Nu stiu, dragu' tatii.

In fine, linga Parcul Mare:

- Tata, da' la balta aiasta mica, oare cum i-a zice?

- Nu stiu, dragu' tatii."

Femeia, agasata de insistentele copilului, intervine:

- Da' mai lasa-l in pace pe tata-to, ma copile, nu vezi ca-i trudit?!

La care taranul raspunde cu bonomie ardeleneasca:

- Lasa-l, femeie, pe copil sa intrebe, ca numa' asa invata!

Poezioala desple secs

Făcui fălă să vleau o constatale
La glădiniţă ieli, când am picat,
(Cu toate că-s de-un an în glupa male)
Să mol dacă glumesc, pe omoplat ;
Ne-a esplicat doamna educatoale
Amănunţit, chial ne-a si desenat,
Cum am ajuns să ezigstăm sub soale,
Cum fiecale a fost plocleat,
Elam ochi si ulechi de culios
Să aflu cum pe lume am venit,
Si chipes si isteţ, da' si flumos,
Da' nu te mint, mai mult m-a plictisit,
C-al fi o balză, cale-n noptiţică,
Ne-aduţe-n pliscu' ei, împachetaţi,
Când scapă si mămica de bultică
Făcută de la ouă si câlnaţi,
Cum zboală balza asta-nţet, agale,
Vleo nouă luni, să iasă luclu bun
Si cum agiungem în pătuţ si-n ţoale
Pe cosul casei, ca si Mos Clăciun….
Să vezi măi flate, ţe educatoale (!)
Fălă misto, chial m-a lăsat pelplex,
La vâlsta ei, (ţe pept si ţe piţioale !)
Să nu stie nimica desple sex !?